UNPR a reprezentat mediul de afaceri din România la Forumul Agendei2030 V4+

Președintele Uniunii Naționale a Patronatului Român (UNPR), Ioan Lucian a reprezentat România alături de Ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, domnul Claudiu Năsui, la Forumul Agendei 2030.

Acest eveniment a oferit oportunitatea pentru discuții aprofundate și schimbul de bune practice în ceea ce privește abordarea provocărilor din implementarea Agendei 2030 și a celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) în era pandemiei în statele V4+, cu accent special pe redresarea în era post – pandemică în conformitate cu ODD, finanțarea durabilă și rolul acesteia în transformarea ecologică și digitală, precum și rolul regiunilor și al sectorului privat în conturarea proceselor de dezvoltare.

”Sunt onorat să reprezint România alături de Ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, domnul Claudiu Năsui, prieten al mediului de afaceri din țara noastră, ca președinte al celei mai vechi confederații patronale de după Revoluția din 1989, UNPR. ” și-a început prezentarea președintele UNPR, domnul Ioan Lucian, în cadrul Panelului 2 al Forumului Agendei 2030 V4+.

UNPR a prezentat la acest Forum, câteva exemple a modului în care companiile din România au reacționat la efectele devastatoare ale pandemiei asupra activității lor, astfel:

1. Abordarea problemelor de mediu: companiile și-au redus amprenta de carbon, permițându-le angajaților să lucreze de acasă chiar și după ce carantina sau restricțiile au luat sfărșit - acest lucru a avut un impact direct asupra traficului redus al vehiculelor, utilizării reduse a spațiilor de birouri și consumabilelor legate de birotică (hârtie, electricitate, gunoi).

2. Abordarea diferenței de gen în carieră: deoarece în special mamele care lucrează au avut de suferit ca urmare a închiderii școlilor și grădinițelor, prin sacrificarea propriilor cariere (fie prin reducerea totală a orelor, fie prin renunțarea completă la locurile de muncă), mai multe companii au intervenit și au oferit formule de lucru mai flexibile pentru toți angajații, oferind astfel și taților posibilitatea de a avea grijă de copii aflați în situații de urgență (deoarece, în mod tradițional, locurile de muncă orientate mai mult spre bărbați au fost mai puțin flexibile).

Președintele UNPR, Ioan Lucian, a mai abordat tema creării Fondului de Solidaritate

Economică.

Pentru a fi eliminată lentoarea cu care guvernele țărilor afectate de pandemie au venit în sprijinul companiilor afectate, UNPR propune înființarea Fondurilor de Solidaritate Economică în fiecare țară, fonduri ce vor fi folosite în exclusivitate în cazul unor catastrofe naturale, pandemii, sau războaie de către firmele afectate.

Sursele de alimentare a fondurilor pot fi parte din contribuțiile la stat ale companiilor. Ele vor fi gestionate de reprezentanți ai Guvernului și ai mediului de afaceri. De asemenea, urmârind cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă adoptate de ONU, președintele UNPR, a evidențiat două acțiuni ale UNPR legate de acestea:

1. Abordarea discrepanțelor în ceea ce privește sărăcia dintre zonele rurale și urbane și dintre țările învecinate din UE și țările din afara UE: prin digitalizare și flexibilitate sporită, mai multe întreprinderi oferă acum posibilitatea de a lucra de acasă în locuri de muncă mai bine plătite pentru cei care trăiesc în mediul rural sau de cealaltă parte a frontierelor UE, ceea ce contribuie la reducerea deficitului de sărăcie și, în același timp, deschide noi canale de aprovizionare pentru astfel de întreprinderi (strălucit reprezentată de strategia investițională pe care o încurajăm între România și Moldova), reducând astfel dependența sectorului de afaceri de furnizorii de departe (în special China) prin diversificarea lanțului lor de aprovizionare la nivel regional (așa se întâmplă între România și Moldova). Un exemplu concret care abordează obiectivul durabil de reducere a decalajului de sărăcie a venit din partea partenerilor noștri moldoveni, AIR, cu care am organizat în data de 24 mai un eveniment transfrontalier prin care companiile românești sunt încurajate să investească în țara vecină. Ambele țări au promis un climat investițional prietenos. Rezultatul direct a fost lansarea Platformei de Afaceri ROMD, un serviciu gratuit pentru companiile din ambele țări. Un alt exemplu pentru obiectivul durabil ”Zero Foamete”, a fost sprijinul pe care l-am oferit împreună cu Ministerul Afacerilor Externe și ambasadele României companiilor care sunt membre în UNPR pentru implementarea de proiecte cu scopul de a oferi asistență pentru dezvoltare în Rwanda, Nigeria și Egipt.

2. Abordarea obiectivului pentru o educație de calitate: confederația UNPR, împreună cu companii specializate, a lansat către Ministerul Educației și administrațiile locale, proiectul de educație pentru realitate augmentată și virtuală în programe de ucenicie și locuri de muncă subreprezentate. Astfel de centre de educație în domeniul realității virtuale sunt încurajate și finanțate de UE.

Alături de Uniunea Națională a Patronatului Român au mai fost prezente confederații patronale din Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria.

Biroul de presă UNPR București